Session 15

(Re)construirea socialului prin prisma documentelor personale
Ozana Cucu-Oancea (researcher, PhD., Romanian Academy of Sciences)

PREZENTĂRI:

Zoltan Rostas: Documentele sociale şi istoria orală. O „revizitare” a unui studiu publicat în urmă cu 25 de ani
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – Universitatea Bucureşti

Codrina Şandru: De la percepţia subiectivă a bolii la serviciile comunitare pentru sănătate. O cercetare exploratorie la Hospice “Casa Speranţei” Braşov
Universitatea “Transilvania” Braşov, Catedra de Comunicare şi Asistenţă Socială

Florentina Scârneci: Cercetarea calitativă a identităţii managerilor români
Universitatea “Transilvania” din Braşov

Ozana Cucu-Oancea: Utilizarea jurnalului intim în cercetarea socialului
Institutul de Sociologie al Academiei Române

Dan Lungu: Problematica eşantionării calitative
Univ. „Al.I.Cuza” din Iasi

Marian Badea: Scrisori din(spre) penitenciar
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială – Universitatea Bucureşti

Popițiu Oana-Marcela: Statutul jurnalistului în comunism – contestare sau negare în definirea traiectului individual.
Facultatea de Istorie și Filosofie, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca

Stefan Ungurean: Un exerciţiu de ,,genealogie”- o formă de reactivare a cunoaşterii minore
Universitatea Brasov

Emil Ţîrcomnicu: Românii din Bulgaria – între statistică şi etnologie
Institutul de Etnografie şi Folclor, Academia Română

DESCRIEREA SECŢIUNII:

Secţiunea urmăreşte lansarea unei dezbateri ştiinţifice, cu accent interdisciplinar, privind virtuţile şi limitele metodologiei calitative ce se sprijină pe una dintre sursele de date cele mai complexe, mai fascinante, dar şi mai dificil de manipulat în travaliul de (re)construire a socialului, şi anume documentele personale.

Folosite recent mai cu seamă în cercetările calitative ce au la bază metodologia Ground Theory (metodologie inductivă de mare impact la nivelul vieţii ştiinţifice actuale), documentele personale ne furnizează informaţii valoroase despre comportamentul, atitudinile, dar mai cu seamă despre trăirile indivizilor legate de anumite aspecte ale vieţii, de interes pentru cercetător la un anumit moment de timp. Astfel, prin intermediul documentelor personale se pot realiza studii de profunzime, fenomenele socio-spirituale vizate fiind surprinse în ansamblul lor contextual, lucru irealizabil în cadrul cercetărilor bazate exclusiv pe metodologii cantitative. (Auto)biografii, istorii orale, studii de caz, dar şi mai puţin exploatatele jurnale intime – solicitate sau spontane, scrise sau online –, scrisori, ori memorii, toate constituie materia primă de mare însemnătate pentru cercetarea calitativă a universului socio-uman.

În cadrul acestei secţiuni vor fi binevenite atât prezentări centrate pe implicaţiile metodologice şi etice specifice utilizării diferitelor tipuri de documente personale, cât şi prezentări ale rezultatelor studiilor calitative, care au utilizat ca tehnică de colectare a datelor, documentele personale.

Aşadar, va fi considerată de interes pentru secţiunea de faţă orice prezentare care va dezbate una sau mai multe probleme legate de:

–          alegerea documentelor personale ca tehnică de colectare a datelor;

–          eşantionarea documentelor personale;

–          colectarea documentelor personale;

–          prelucrarea şi analiza documentelor personale (inclusiv a tehnicilor computaţionale realizate cu ajutorul programelor software de analiză calitativă);

–          modalităţi de diseminare (publicare) a rezultatelor cercetărilor ce au avut la bază documentele personale – probleme de etică;

–          valorificarea ulterioară sau, altfel spus, re-utilizarea documentelor personale de către cercetătorul care a colectat iniţial datele sau de către alţi cercetători (etica analizei secundare a documentelor personale).

Advertisements
%d bloggers like this: